Emoțiile tale vorbesc și despre bani: cum să le asculți cu blândețe

Draga mea,

Azi vreau să vorbim despre ceva ce nu se vede la prima vedere când vine vorba de bani, dar care contează mai mult decât cifrele din cont: emoțiile tale.

Poate nu te-ai gândit niciodată la asta, dar fiecare decizie financiară pe care o iei este legată de o emoție. 

Uneori este frică: frica să nu rămâi fără bani. 

Alteori e vinovăție: că ai cheltuit pentru tine, că ai spus „da” unui lucru care ți-a adus bucurie, dar în mintea ta n-a fost o alegere responsabilă. 

Uneori e rușine: că nu știi exact ce se întâmplă cu banii tăi.

Sau poate e entuziasm: când reușești să pui deoparte, când încasezi ceva, când simți că ești pe drumul cel bun.

Toate aceste emoții sunt reale, și toate au impact asupra felului cu care te raportezi la banii tăi. 

Problema apare când le ignori, când le împingi deoparte pentru că ți se pare că a gestiona banii înseamnă doar calcule, doar tabele, doar decizii logice.

Situația este alta: încă de la primul gând legat de bani, emoțiile s-au strecurat împreună cu cifrele. Aceste emoții le-ai moștenit, poate, din familie, prin felul în care ai auzit că se vorbea (sau nu se vorbea) despre bani, din momentele în care banii lipseau, sau din comparațiile cu ceilalți. 

Așa ajungi azi să simți frică atunci când ar trebui să iei o decizie, sau să te simți blocată când vrei să schimbi ceva.

Probabil știi în teorie ce ai de făcut: să-ți faci un buget, să economisești, să investești. 

Dar partea din tine care se simte blocată nu e partea care are nevoie de cunoștințe, ci de blândețe.

Ai nevoie să înțelegi de ce te oprești, de ce amâni, de ce revii la vechile obiceiuri, de ce te simți vinovată când vrei să faci un pas diferit. 

Pentru că doar când înțelegi emoția lucrurile încep să se așeze într-adevăr.

Uite un lucru important care te poate susține: a gestiona emoțiile legate de bani nu înseamnă să le suprimi, să te prefaci că nu le simți, să spui: „Nu-mi e frică, sunt puternică!”

Nu. Înseamnă să le recunoști, să le lași să existe, să ți le spui, poate, cu voce tare:

„Da, mi-e frică să investesc.

Da, mi-e rușine că n-am economisit nimic până la 45 de ani.

Da, mă simt vinovată că am cheltuit pe mine.”

Apoi să înveți să mergi mai departe cu ele: cu frica de mână, fără să o lași să te conducă. 

Cu vinovăția alături, fără să te pedepsești, ci să fii atentă la ea și să o transformi într-o emoție care te susține, de exemplu înțelegere.

Când înveți să gestionezi aceste emoții cu blândețe, ceva se schimbă: 

apare o stabilitate interioară care te ajută să fii tot mai blândă cu tine, să nu mai fugi de tine, să fii acolo, prezentă, în alegerile tale.

Ce câștigi din asta? 

O relație mai calmă cu banii, mai puțină vinovăție, mai multă consecvență, nu te mai judeci la fiecare pas, nu te mai abandonezi la primul eșec. 

Înveți să conștientizezi că e normal să fie uneori greu, dar nu imposibil.

Poate te întrebi: „De ce să fac asta acum?”

Pentru că fără o bază emoțională sănătoasă, niciun obicei financiar nu se menține. 

Poți să începi 5 bugete…. 

Să descarci 10 aplicații…. 

Dacă nu îmblânzești emoția care te blochează, tot acolo te vei întoarce.

Și știu că înțelegi deja asta. 

Nu mai cauți doar explicații sau rețete. Vrei ceva care să-ți fie clar, care să te ajute cu adevărat. Ceva care să-ți aducă liniște și curaj, pas cu pas.

Poate ai avut gândul că trebuie să fii foarte calmă, echilibrată și fără nicio urmă de ezitare ca să începi să-ți organizezi finanțele. 

Sau că trebuie să fii complet pregătită emoțional, altfel n-are rost să te apuci. 

Dar nu este deloc așa.

Ceea ce contează este să fii sinceră cu tine. 

Să recunoști ce simți, fără să te judeci: poate e frică, poate e nesiguranță sau poate doar oboseală. 

E firesc să simți toate acestea. Nu trebuie să te simți „pregătită”, ci doar dispusă să faci un pas. 

Și dacă ai alături pe cineva care te înțelege, nu doar din punct de vedere financiar, ci și emoțional, cineva care vede și partea ta vulnerabilă, nu doar obiectivele tale... atunci e mult mai ușor să începi și să mergi mai departe.

Așa că te întreb la finalul acestei scrisori:

Ce emoție apare prima când te gândești la bani?

Rămâi puțin cu ea: poate îi dai un nume, poate o scrii pe o foaie, poate spui: „Încă sunt la acest nivel, dar azi vreau să fac ceva diferit.”

Cu drag,

Mara.